Serviciul secret al MAI, militarizat. Cum va arăta noul „Doi și-un sfert”, cu agenți testați cu detectorul de minciuni

Departamentul de Informații și Protecție Internă (DIPI), serviciul secret al Ministerului Afacerilor Interne, au urma să devină primul serviciu secret românesc reformat din temelii, după ce scandalul de corupție în care foștii săi șefi au fost implicați a arătat că fondurile operative ale acestui serviciu erau folosite discreționar, pentru folosul șefilor și chiar al ministrului de Interne Gabriel Oprea, conform acuzațiilor DNA.

Conform proiectului de lege prin care se înființează Unitatea de Protecție Internă a MAI, serviciul secret urmează să devină militarizat, cu personal militar, comandantul UPI său urmând să fie un „cadru militar în activitate”. Comandantul UPI ar urma să fie numit de ministrul de Interne, cu avizul CSAT, el subordonându-se direct ministrului. De asemenea, adjuncții comandantului sunt numiți direct de ministrul de Interne. În prezent, numirea șefului DIPI și a adjuncților săi se face la propunerea ministrului de Interne, de către primul-ministru.

Proiectul de lege mai prevede că ministrul de Interne dă raportul anual sau de câte ori i se cere, despre activitatea serviciului, în fața Parlamentului. UPI ar urma să fie obligat să informeze Direcția Generală Anticorupție, din subordinea MAI, despre amenințările și vulnerabilitățile privind corupția în rândul personalului MAI, iar în ce privește informațiile obținute în activitatea sa operativă, care nu au legătură cu activitatea MAI, acestea trebuie trimise serviciilor secrete responsabile sau, în cazul în care e vorba despre infracțiuni, organelor de urmărire penală.

Proiectul de lege prevede că UPI nu poate efectua acte de urmărire penală și nu deține spații de reținere sau arest.

Cadrele militare care vor lucra în UPI, atât șefii cât și agenții operativi, trebuie să obțină un „aviz pozitiv din punct de vedere al integrității”, mai arată proiectul. Acest aviz este acordat de către comandantul UPI, în urma unor verificări de specialitate. Dacă există suspiciuni cu privire la integritatea angajaților UPI, „persoana poate fi supusă, cu acordul acesteia, evaluării comportamentului simulat”, adică testului cu detectorul de minciuni. Refuzul acestui test duce automat la numirea în post.

De asemenea, cadrele UPI trebuie să susțină periodic o evaluare psihologică, inclusiv atunci când se constată indicii comportamentale „temeinice care ar putea reclama necesitatea examinării psihologice”.

Cadrele UPI sunt obligate să susțină testul cu detectorul de minciuni, dispus în condițiile legii, dar și testările psihologice, în caz contrar fiind suspendate din funcție, fără drepturile care decurg din calitatea de militar sau de personal al MAI. Dacă în trei luni de la suspendare persoana respectivă nu susține testările amintite, este trecută în rezervă.

Dacă angajații UPI pică testul la detectorul de minciuni, pentru evaluarea comportamentului simulat, și obține aviz negativ de integritate, ei sunt puși la dispoziție, urmând să fie repartizați după cum consideră șefii unității de unde provin.

Dragoș Tudorache: Am optat pentru structură militarizată, pentru a asigura rigoare și integritate

„Proiectul de act normativ este finalizat. Un proiect de ordonanță de urgență va fi urcat astăzi pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne pentru consultare. În mod normal, astfel de documente nu sunt supuse la consultare, dar am considerat important să las un răgaz cât mai lung posibil pentru exercițiul de transparență. Toată săptămâna aceasta, ministerul va fi deschis să primească opinii, sugestii. Am dat instrucțiuni să invităm și personalul din cadrul Ministerului Afacerilor Interne să vină cu opinii (…) Până la finalul acestei săptămâni, vrem să colectăm cât mai multe comentarii și să avem timp să le integrăm pentru varianta finală a textului, pe care o voi supune atenției colegilor din Guvern la ședința viitoare de guvern”, a declarat ministrul Dragoș Tudorache într-o conferință de presă organizată la sediul MAI.

„Pot să vă confirm că da, opțiunea finală a mea și a conducerii MAI a fost de a organiza ca o structură militarizată. Am făcut această opțiune pentru a asigura rigoare în modul în care această structură va opera, va gestiona informația, dar și pentru garanțiile de integritate pe care o astfel de structură le oferă. Mă refer aici la teste de integritate și pe parcursul funcționării acestei structuri, nu doar la angajare. Este foarte important să avem garanții de integritate”, a mai precizat ministrul Afacerilor Interne.

Potrivit șefului de la Interne, noua structură va avea un număr mai redus de cadre, posturile degajate fiind redirecționate la Direcția Generală Anticorupție (DGA) și Direcția de Operațiuni Speciale (DOS).

„Pe zona de competențe, obiectivul nostru principal a fost să eliminăm suprapunerile de competență (…). Primul obiectiv este acela de a delimita clar competența, atât în externe cât și interne. Pe zona de ordine publică, noua competență, aștept o interacțiune și mod de acțiune integrat între noua unitate și celelalte structuri ale MAI. Din punctul meu de vedere, se ajunsese la o izolare foarte mare.(…) A treia zonă de competență este cea de gestiune a documentelor confidențiale, a sistemelor informatice specifice. Este o competență care există și care va rămâne așa cum era. (…) Se reduce substanțial numărul cadrelor. Posturile degajate din această organizație vor fi redirecționate către DGA, cealalaltă parte către DOS, DOS care de la Ordonanța 6 se confruntă cu solicitări multe din partea Parchetelor. Am considerat foarte important să sprijinim suplimentar capacitatea DOS. Practic, resursa salvată din reorganizare se va împărți în două, o parte la DGA și o parte la DOS”, a adăugat Dragoș Tudorache.